Tisa – „Venin si farmec”

1
Tisa – Taxus baccata – European yew

Tisa (Taxus baccata) este un arbore conifer din familia Taxaceae. Se aseamana cu bradul insa frunzele sunt mai mari, iar samanta este inconjurata de un aril rosu care formeaza o cupa carnoasa. Creste pana la 15 m, infloreste in luna aprilie si este sempervirescent. Tisa are un areal eurasiatic si nord african. O intalnim si in Romania in paduri de amestec, in special in preajma fagului, preferand locurile calcaroase. In trecut era o specie raspandita, dar astazi in Romania este considerata specie ocrotita. Numarul indivizilor este in scadere datorita taierilor masive care se fac pentru colectarea lemnului sau  valoros.

9

Acest arbore este foarte toxic, toate partile sale sunt otravitoare cu exceptia fructelor. In componenta sa exista un alcaloid numit taxina care consumat poate produce stop cardio- respirator sau cel putin arsuri ale tubului digestiv, daca este consumat in cantitate mica. In antichitate parintii isi protejau copii spunandu-le ca pana si umbra arborelui este otravitoare pentru a nu se apropia de el.

7

In ciuda toxicitatii sale, tisa mai contine o substanta, un pseudoalcaloid, taxolul. Aceasta substanta este considerata unul dintre cele mai bune citostatice naturale deoarece distruge fusul de diviziune al celulelor, acestea pierzand imediat capacitatea de diviziune. Ar putea fi folosit pentru oprirea dezvoltarii unor tumori, dar este folosit doar in cazuri extreme deoarece taxolul nu este o substanta cu actiune specifica, el intervine in procesul de diviziune al tuturor celulelor din organism, iar scapat de sub control ar putea avea un efect fatal.

5

Lemnul de tisa este si el foarte apreciat, fiind principala cauza a disparitiei acestei specii. Procesul de dezvoltare al arborelui fiind foarte lent, o cultura ar fi mult prea costisitoare, de aceea paduri intregi au fost taiate pentru colectarea lemnului. Din acest lemn se pot confectiona arcuri cu sageti, datorita elasticitatii sale sau cuie de lemn, deoarece este si foarte rezistent si are o durabilitate ridicata. In trecut mahonul era un lemn apreciat si scump, iar traficantii au gasit o metoda de a falsifica mahonul cu ajutorul tisei. Lemnul de tisa tratat cu saruri de fier capata o culoare neagra asemanatoare mahonului.

3

Tisa este un copac longeviv. In localitatea Pertshire din Marea Britanie s-a consemnat existenta unui arbore de 1500 de ani considerat cel mai vechi copac din Regatul Unit. De asemenea a mai fost inregistrat un arbore vechi de 4000 de ani, insa dovezi apar doar in literatura. Longevitatea sa se datoreaza ritmului sau de crestere foarte lent. Tisa are nevoie de 20 de ani pentru a atinge o inaltime de 4 m. Cresterea lor stagneaza tot mai mult cu trecerea anilor si se opreste definitiv in jurul varstei de 100 de ani.

2

In Romania exista o rezervatie de tisa in comuna Pangarati, judetul Neamt. Rezervatia forestiera este o arie protejata de interes national si in prezent gazduieste cea mai mare populatie de tisa din Romania. Locuitorii zonei sustin ca cei mai batrani arbori ai rezervatiei au peste 500 de ani. Fotografiile acestui articol nu sunt facute intr-o astfel de rezervatie sau intr-o padure, ci intr-un orasel in care nu ma asteptam sa dau peste un astfel de arbore si anume in Sighisoara. Mai exact, in centrul cetatii din Sighisoara langa turnul cu ceas veti putea admira un minunat exemplar de tisa. Acest arbore este inca un exemplu ca minunile naturii se afla sub ochii nostri, trebuie doar sa-i deschidem si sa le observam.

8

Adela Teban

Anunțuri

8 comentarii la ”Tisa – „Venin si farmec”

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: