Capcane naturale-Natural traps

Plantele carnivore sau insectivore sunt foarte diferite fata de alte plante. Ele se hranesc cu insecte sau chiar animale mici. Pentru a digera hrana planta produce anumite enzime proteolitice sau traiesc in simbioza cu bacterii care le ajuta sa descompuna proteinele. Aceste plante au aparut datorita unor mutatii menite sa le ajute sa supravietuiasca in medii sarace in azot sau alte minerale. Astfel parti ale plantei, de cele mai multe ori frunzele se transforma in adevarate capcane. In natura exista 5 tipuri principale de capcane ale plantelor insectivore.

„Active flypaper” : Acest tip de capcana este intalnit la Roua cerului (Drosera rotundifolia). Frunzele acesteia au peri glandulari care inconjoara prada, iar glandele din varf produc enzime pentru digestie. Drosera se intalneste in multe zone geografice atat la tropice cat si pe terenuri arctice, incluziv in Romania o intalnim destul de des in locurile mlastinoase. Desi specia din Romania este mica, de cativa cm, in Australia exista o specie, Drosera gigantea, care atinge recordul de 1 m.

11692727_484559601704407_5517966252362592672_n
Drosera rotundifolia

11666321_716431978483199_6574877974051995989_n

10984150_716432025149861_8182635518525359804_n

 

„Bear trap” : Este intalnita la Capcana lui Venus (Dionaea muscipula). Numele plantei vine de la Dione, zeita greaca a iubirii si muscipulus (lat.) inseamna „atrage muste”. Planta are frunze cu peri rigizi si senzitivi care se inchid cand prada atinge frunza. Din cauza datelor biologice foarte putin cunoscute despre aceasta planta carnivora, a fost considerata de Linne „miracol al naturii”, iar Darwin a mentionat-o in lucrarile sale ca „una dintre cele mai minunate plante din lume”.

2626010584_5d9fcecdcb_z
Dionaea muscipula (sursa: http://www.flickr.com)

„Suction trap” : Capcana Otratelului de balta (Utricularia vulgaris). Aceasta capcana este unica in lumea plantelor, deoarece are mecanisme speciale doar la ea intalnite pentru prinderea si digerarea prazii pe care o ademeneste in urna florii. Este o planta natanta care traieste si in Romania.

Utricularia_vulgaris_003
Utricularia vulgaris (sursa: https://commons.wikimedia.org)

„Pitfall trap” : Planta are o urna verticala sau orizontala unde sunt atrase insectele si digerate cu ajutorul enzimelor. Aceasta capcana apare la Sarracenia spp. care este simbol floral pentru regiunea Labrador din Canada

DSC_2806
Sarracenia spp.

DSC_8134

„Hybrid trap”: Nephentes ovata, din Malaezia are o astfel de capcana care atarna sub forma de urna pe un petiol lung. Urna atinge pana la 30 cm, iar in varf are un capac pentru a nu lasa apa sa patrunda in ea. Nephentes nu prinde doar insecte, fiind atat de mare este capabila sa manance si amfibieni, reptile si mamifere mici, pe care le descompune cu ajutorul bacteriilor din interiorul urnei. Numele plantei vine de la nephenthe, o licoare cu efect narcotic din legenda lui Paris si a Elenei din Troia, bautura care avea proprietatea de a alunga suferinta si anxietatea, aducand zambetul pe buze celui care o gusta.

DSC_8130
Nephentes ovata

DSC_8131

DSC_8132

 

 

 

Adela Teban

Reclame

Lacul lebedelor-Swan lake

Una dintre cele mai cunoscute si indragite pasari de apa este lebada. Lebada de vara (Cygnus olor) face parte din ordinul Anseriforme si este intalnita in Europa, vestul Asiei si o parte din Orientul Mijlociu. In Europa este o pasare comuna, la fel si in Romania. Fiind in mare parte sedentara, este prezenta in tara atat vara cat si iarna, iar daca este mult prea scazuta temperatura din timpul iernii, se muta in sudul Europei.

DSC_3216
Lebada de vara-Cygnus olor-Mute swan

In Romania cele mai multe cuiburi de lebada au fost gasite in Delta Dunarii, deoarece aceasta specie prefera zonele umede, cu vegetatie bogata, stufarisuri si lacuri cu suprafete mari. Lebada de vara poate fi migratoare, semimigratoare sau sedentara, in functie de mediu si clima. Aceasta pasare nu canta, dar aripile ei produc un sunet puternic care se aude de departe. Duce o viata lunga chiar si in salbaticie, aproximativ 10 ani. Se hraneste cu alge, plante submerse si moluste.

DSC_3215

11227962_10204473802628612_5688173102915198291_n

O caracteristica foarte specifica lebedei este relatie pe care o are cu perechea sa. Fiind o specie monogama, odata ce si-a gasit un partener il pastreaza toata viata. In perioada de imperechere construiesc ambii parteneri cuiburi masive care vor fi pazite de mascul, acesta devenind foarte agresiv in acesta perioada. Femela depune 5-8 oua si le cloceste impreuna cu masculul 30-40 de zile. Odata iesiti din ou, puii sunt dependenti de parinti, acestia au grija de ei chiar si 5 luni dupa eclozare. Puii sunt cenusii si devin complet albi abia dupa 3 ani.

DSC_1706
Pui de lebada (Cygnus olor)

DSC_1705

Lebedele albe sunt foarte cunoscute si apreciate pentru frumusete, insa la fel de speciala este si lebeda negra. Specia Cygnus atratus sau lebada neagra este originara din Australia. Are aproape aceleasi caracteristici ca lebada de vara, deosebindu-se in primul rand prin culoare si prin faptul ca aceasta canta. Lebada neagra comunica in special in perioada de imperechere. De asemenea traiete aproximativ 10 ani, dar poate ajunge si la varsta de 20 ani in captivitate daca conditiile de trai sunt bune.

11143498_10204473798708514_4292011287567917749_n
Lebada neagra – Cygnus atratus– Black swan

Datorita elegantei si frumusetii sale, lebada este un adevarat simbol in diferite culturi. In folclorul Romanesc reprezinta dragostea, puritatea si relatia de cuplu, datorita legaturii puternice pe care o formeaza cu perechea. In cultura celtica lebada este asociata cu zeii solari, Belanus si Lugh. De asemenea o legenda spunea ca oricine intra pe taram celtic se transforma imediat in lebada. Si grecii in mitologie vorbeau adesea despre lebede. Aceste pasari erau dedicate zeilor Apollo si Venus, care aveau un car tras de lebede prin ceruri. Lebedele erau simbolul muzelor si al muzicii. De asemenea Zeus se transforma in lebada pentru a o seduce pe Leda. In simbolistica alchimiei, lebada este asociata cu zeul Mercur, fiind reprezentata de contopirea apei cu focul.

In concluzie lebada este o pasare speciala prin toata natura ei, fiind o oaza de inspiratie pentru artisti si scriitori si un adevarat simbol al frumusetii naturale.

 

Adela Teban

Tequila-bautura din Agave- Agave drink

Agave este o planta din familia Agavaceae, recunoscuta pentru nivelul ridicat de glucide pe care il contine in seva elaborata din inflorescenta. Aceasta planta este originara din Mexic, iar proprietatile sale erau cunoscute dinaintea venirii conchistadorilor pe taramul american.

DSC_2295
Agave albastra (Agave tequilana)-Blue agave

DSC_2289

DSC_2294

Exista o legenda care spune ca o printesa azteca a inventat bautura pulque, iar barbatii care gustau aceasta bautura se indragosteau pe loc de ea. Pulque se face din specia Agave atrovirens. Dupa ce sunt taiate tijele florale se recolteaza sucul si se lasa la fermentat fara sa fie distilat, se bea ca atare. Aceasta bautura este un vin slab care nu are un gust prea placut. Mai tarziu, mexicanii au perfectionat aceasta bautura adaugand miere, viermi „gusanos” uscati (Acentrocneme hesperiaris) si ulei de porumb, denumind-o „tepaque”. De asemenea noua licoare avea efect afrodisiac.

DSC_2306
Agave atrovirens

Alte doua bauturi mai cunoscute si consumate in zilele noastre sunt mescalul si tequila. Acestea au aparut odata cu patrunderea spaniolilor in Mexic, deoarece indigenii nu cunosteau procesul de distilare.

12528805_10206011719155564_1733096592_o

Mescalul este preparat din specia Agave angustifolia (maguey). Aceasta planta este reprezentarea naturala a zeului aztec Maguey. Se cultiva in regiunile inalte ale Mexicului, iar dupa 7-8 ani de la plantare, devine matura si se poate recolta. Frunzele sunt taiate de la baza tulpinii, dupa taiere ramane o formatiune numita „pinas”, inima plantei, asemanatoare cu un ananas urias, de aproximativ 50 kg.

DSC_2300
„pinas”

DSC_2298

Aceasta formatiune se zdrobeste si se lasa la fermentat, apoi se distileaza o singura data. In alcoolul obtinut se pune larva fluturelui Acentrocneme hesperiaris (gusano blanco de maguey), care creste in tulpina plantei, sau Hypopta agavis (gusano rojo de maguey), care creste in radacina. Aceste larve contin o substanta, mescalina, cu efect halucinogen.

DSC_2314
Zdrobirea frunzelor de agave-Crushing agave`s leaves
DSC_2310
Procesul de fermentare-Fermentation process

Desigur, cea mai cunoscuta bautura este tequila. Se face din Agave tequilana (blue agave-agave albastra), dupa aproximativ acelasi proces ca al mescalului, diferenta este ca nu se folosesc larve, iar distilarea se repeta de doua ori sau chiar de trei ori pana se obtine taria alcoolica dorita. Tequila se pastreaza mult timp in butoaie de stejar, iar odata cu vechimea ii creste si calitatea si implicit si pretul. Tequila este produsa in orasul cu acelasi nume din statul Mexican, Jalisco, si poate fi fabricata doar din specia blue agave, a nu se confunda cu mescalul care se poate fabrica din mai multe varietati de agave.

DSC_2312
Tequila storage

12887269_10206011719075562_1443683280_o12596601_10206011718915558_837837002_o

Sucul din care se fac aceste bauturi poate fi consumat si proaspat. Este numit „aquamiel” sau nectar de agave si pentru localnici a reprezentat multa vreme o alternativa buna pentru lipsa apei potabile. Din nectarul de agave se fabrica un sirop dulce care are un indice glicemic foarte scazut, de aceea este folosit ca indulcitor, fiind recomandat persoanelor cu valori ridicate ale glicemiei. Are putere de indulcire de 100 % si multe alte proprietati nutritionale.

Pe langa aceste preparate care se obtin din agave este bine de stiut ca aceasta planta are multe proprietati medicinale si curative, iar mexicanii au format un adevarat cult in jurul ei, dedicandu-i ritualuri si asociind-o cu diferite zeitati. Resturi de agave au fost gasite in coprolite (fecale fosilizate) mexicane, datand de acum 7000 de ani, aceasta fiind dovada ca planta a fost cunoscuta si folosita din vremuri stravechi.

 

Adela Teban

Despre papagali-About parrots

Probabil cel mai cunoscut si cel mai colorat grup de pasari este grupul papagalilor. Fac parte din ordinul Psittaciformes. Aceste pasari traiesc in toata emisfera sudica, zona tropicala fiind mediul lor natural, dar exista specii care supravietuiesc si la temperaturi mai joase, avand in vedere ca sunt tinuti in captivitate in gradini zoologice sau ca animale de casa pe tot globul.

Acest grup este foarte variat, unii sunt de talie mica si traiesc aproximativ 10 ani, iar altii de talie mare ajungand chiar la 80 de ani. Caracteristic papagalilor, pe langa coloritul penelor si forma ciocului este inteligenta. Papagalii au o capacitate intelectuala marita fiind capabili sa reproduca sunete produse de alte animale sau chiar vocea omului. Cei tinuti in captivitate se ataseaza foarte repede de cel care are grija de ei, iar daca sunt lasati mult timp singuri devin agresivi.

DSC_3221
Jurong bird park, Singapore

Marele Alexander (Psittacula eupatria) este un papagal verde, de talie mare, ajungand pana la 60 cm. Singura diferenta intre masculi si femele este prezenta unui inel roz in jurul gatului la mascul. Acest papagal este foarte energic, are o voce puternica si poate imita glasul uman, fiind capabil sa retina cateva cuvinte. Supravietuiesc mult timp in captivitate, iar in natura traiesc in pereche sau in grup.

DSC_3072
Marele Alexander-Psittacula eupatria-Alexandrine Parakeet

DSC_3089

Papagalul Ara (Ara ararauna) face parte din grupul mare al papagalilor neotropicali. Este mai mare decat Alexander, ajungand la 90 cm lungime. Culorile caracteristice sunt albastru si galben, fata alba si cioc negru. Are si el capacitate de vorbire si este foarte sociabil. In natura traieste in grupuri de 100 pasari alaturi de perechea sa pe care o alege o data in viata.

 

DSC_3171
Ara ararauna-Blue and yellow macaw

DSC_3175

DSC_2474
Mexican green macaw

Scarlet (Ara macao) este asemanator papagalului Ara, insa difera culorile penajului destul de mult. Acesta este colorat in rosu, galben si albastru, iar restul caracterelor sunt aproape identice. Convietuieste impreuna cu Ara si cu alte specii de papagali. Scarlet este din pacate pe cale de disparitie in unele zone, iar in altele a disparut deja, dar exista totusi speranta pentru salvarea speciei deoarece in padurile Amazonului este inca o pasare comuna. Pentru frumusete si gratie a fost rasplatit fiind considerat pasare nationala in Republica Honduras.

DSC_2463
Scarlet-Ara macao-Scarlet macaw

DSC_3178

Cacadu (Cacatua alba), un alt papagal mai putin cunoscut, nu este la fel de colorat ca ceilalti papagali, dar culoarea sa complet alba ii da o eleganta aparte. Traieste in Noua Zeelanda si Insulele Filipine, dar se adapteaza usor si in captivitate. Cacadu este printre cei mai longevivi papagali, traieste in medie 70 de ani, dar un exemplar din Tasmania a atins recordul de 100 de ani.

DSC_3223
Cacadu-Cacatua alba-White cockatoo

Finsch (Amazona finschi) este o specie endemica a Pacificului, cel mai des este intalnit in Mexic. Culoarea caracteristica este verde, asemanandu-se cu Marele Alexander. Acest papagal este mai sensibil decat ceilalti si este cu adevarat in pericol. Numarul lor scade ingrijorator in fiecare an, iar la ora actuala sunt monitorizati aproximativ 10.000 de indivizi acestia fiind ultimii ramasi in viata.

DSC_2480.JPG
Finsch-Amazona finschi-Lilac crowned amazon

Frumoase si gratioase aceste pasari ne incanta atat privirile cat si vietile atunci cand le adoptam. Papagalii sunt sociabili si prietenosi, devenind usor membrii ai familiilor noastre. Cateodata ne imita vocile si se ataseaza foarte repede de stapani. Totusi sa nu uitam ca sunt animale salbatice care merita apreciate si respectate, iar noi nu putem face acest lucru decat intr-un singur mod, oferindu-le libertatea de a trai in mediul lor natural de viata.

 

Adela Teban

 

 

 

Floarea de hartie-Paperflower (photography)

Floarea de hartie (Bougainvillea glabra) este o floare ornamentala comuna, din familia Nyctaginaceae, originara din America de Sud. A fost descoperita in 1768 de un botanistul francez, Philibert Commercon, care il insotea pe amiralul Louis Antoine de Bougainville intr-una din expeditiile sale in Brazilia. Astazi este floare nationala in Guam.

Bougainvillea glabra – Paperflower- popular ornamental plants, are native to South America and they represent the official flowers of Guam.

DSC_3119

DSC_8617

DSC_3538

DSC_2109

DSC_2516

 

Adela Teban

 

Testoase in pericol-Turtles endangered

Protejarea testoaselor a devenit in ultimii ani un caz foarte mediatizat, foarte multi biologi, ecologi si naturalisti incearca din rasputeri sa protejeze ouale de testoasa. Desi ele nu sunt pe cale de disparitie, sunt totusi in pericol.

1
Testoasa verde-Chelonia mydas- The green sea turtle

Cunoscutele animale cu carapace sunt intalnite atat pe uscat, testoasele terestre, cat si in apa, testoasele acvatice. Nici una din cele doua tipuri nu sunt mai putin afectate, ambele prezentand un grad ridicat de amenintare. Motivele pentru care sunt protejate aceste reptile sunt nenumarate. In primul rand contaminarea apei cu diferite substante toxice le distruge habitatul, ele suportand un nivel foarte scazut de poluare. De asemenea viata le este pusa in pericol din cauza pescarilor care prind testoasele in plasele lor, ignorand de cele mai multe ori zonele cu restrictie pentru pescuit. Pe langa activitatea omului, si unele aspecte naturale le sunt defavorabile. Testoasele isi depun ouale pe plaje in nisip, iar puii fiind foarte mici si fragili, nu toti reusesc sa ajunga inapoi in mare. De cele mai multe ori ouale sunt stranse de ingrijitorii plajelor, pentru amenajarea locurilor turistice sau le sunt oferite bucatarilor. Ouale, fiind comestibile, sunt servite ca delicatese la marile restaurante.

DSC_2736
Caret-Eretmochelys imbricata-The hawksbill sea turtle

DSC_2738

Faptul ca numarul testoaselor este din ce in ce mai mic, iar in unele zone sunt afectate, nu este suficient. Mai departe as dori sa va prezint de ce aceste animale sunt cu adevarat speciale si de ce trebuie protejate indiferent daca sunt sau nu pe cale de disparitie.

2
Testoasa verde-Chelonia mydas-The green sea turtle

Cea mai frumoasa specie marina este testoasa verde, Chelonia mydas. Traieste in Ocean in zona ecuatoriala, are culoare verde si creste in lungime peste un metru. Se hraneste cu alge marine, moluste si mai rar cu meduze. Raportata la lungimea corpului sau, greutatea pe care o poate atinge este uriasa, pana la 300kg. Pentru reproducere depun un adevarat efort, cateodata inoata si 1000km pentru a ajunge pe o plaja linistita unde isi pot depune ouale. Acestea vor ecloza dupa aproximativ 2 luni, dar puii sunt lasati singuri, nu vor fi ingrijiti de parinti. Drumul lor spre mare este anevoios si doar cei mai puternici vor supravietui.

4
Testoase de apa dulce-Pond turtles

Testoasele de apa dulce sunt la fel de sensibile si numarul exemplarelor scade ingrijorator. Sunt mai mici decat cele marine, cel mai des ating lungimi de 15 cm. Au picioare puternice cu gheare, adaptate pentru mers si mai putin pentru inot. Ele prefera marginea lacului intrand in apa mai mult pentru a evita un eventual pradator. Isi depun ouale in scorburi sau in namol, in apropierea lacului, iar puii vor ajunge mai usor in apa comparativ cu testoasele marine care nu au aceasta sansa.

 

 

Testoasele de lac sunt raspandite si in Europa. Le intalnim in Romania cel mai frecvent in zona Dobrogei si Delta Dunarii, unde se alatura unei specii terestre foarte speciala pentru tara noastra si anume testoasa dobrogeana (Testudo graeca).

 

Adela Teban

 

 

Pasarile paradisului-Paradise birds

Pasarile paradisului sunt un grup de pasari tropicale din familia Paradiseide. Sunt considerate printre cele mai frumoase pasari din lume, au penajul viu colorat, iar paradele lor nuptiale reprezinta adevarate spectacole. Din acest grup de pasari fac parte aproximativ 100 de specii, dintre care voi vorbi in detaliu despre una singura si anume Paradisaea minor. 

DSC_3111
Paradisaea minor 

DSC_3114

Paradisaea minor este o pasare de talie mare, viu colorata cu pene lungi si foarte fine. Traieste in general in Papua Noua Guinee. Special la aceste pasari ale paradisului este parada nuptiala, in care masculul incearca sa isi atraga partenera in cele mai ciudate feluri. Adopta pozitii aproape imposibil de inteles, danseaza, zboara, isi etaleaza penele frumos colorate si lungi ca un voal cu care reuseste usor sa cucereasca femela. Aceasta este atrasa de culorile masculului deoarece exista un dimorfism cromatic foarte bine evidentiat intre cei doi: masculul are pene galbene, albe si rosii, iar femela este cenusie, nu foarte aspectuoasa.

Avand in vedere frumusetea lor, mi-am permis sa adaug acestei descrieri inca 2 specii de pasari care, stiintific vorbind, nu fac parte din grupul paradiseidelor, dar sunt la fel de spectaculoase.

DSC_3086
Tucanul- Ramphastos toco

O alta pasare, nu din grupul paradiseidelor, dar la fel de frumoasa este tucanul. Exotic si destul de cunoscut printre iubitorii de pasari, tucanul iasa in evidenta prin forma si marimea ciocului sau. Acesta este mai mare decat capul, foarte ascutit si colorat in diferite nuante de galben, portocaliu sau verde. Ciocul poate ajunge la 15 cm lungime, reprezentand jumatate din marimea corpului. Interesant este si rolul acestuia, tucanii folosind ciocul pentru a se racorii. Fiind foarte vascularizat, odata cu transportul sangelui in cioc pasarea pierde foarte multa caldura, ceea ce o ajuta sa suporte clima tropicala.

Tucanii au si un rol ecologic foarte important, ei imprastie semintele unor arbori pe sol, astfel facilitand inmultirea lor.

DSC_3098
Saiul verde – Chlorophanes spiza

Saiul verde este o pasare mica din America de Sud, caracterizata prin culoarea penelor sale. Masculul este frumos colorat in albastru lucios, cu cap negru si cioc galben, iar femela este verde, puternic diferentiata de mascul. Aceste pasari canta foarte frumos si adora inaltimile, cuiburile lor le gasim chiar si la 12 m in copacii amazonieni. Femela depune 1-2 oua odata pe an si le cloceste singura. Regimul alimentar al acestor pasari este mai neobisnuit. Se hranesc cu fructe, insecte si nectar, dar oricate fructe si insecte ar manca ele sunt dependente de nectar si sufera daca acesta lipseste din alimentatie.

 

Adela Teban

 

Arborele ghiulea de tun-Cannonball tree

Couroupita guianensis sau arborele ghiulea de tun este o planta originara din America centrala si face parte din familia Lecythidaceae. Numele arborelui este dat de fructele sale care au forma de ghiulea si sunt foarte grele, iar atunci cand cad pe sol produc o explozie zgomotoasa.

Acest arbore atinge inaltimea de 30 m si are diferite proprietati. Fructul sau este hrana potrivita pentru porci si alte animale domestice, de asemenea este comestibil si pentru om, dar nu foarte apreciat din cauza mirosului extrem de neplacut.

DSC_2447
Arbore ghiulea de tun – Couroupita guianensis

Bastinasii amazonieni il considera planta medicinala, un extract din diferite parti ale arborelui il folosesc pentru a trata raceli, hipertensiune sau inflamatii. Se spune ca si unele tumori sau chiar malaria ar putea fi vindecate cu ajutorul acestei plante. Coaja fructului este si ea folosita de localnici pentru confectionarea unor vase, fiind foarte rezistenta.

DSC_2445

Arborele ghiulea de tun are o arhitectura a florii particulara. Aceasta se aseamana cu capul unei cobre, motiv pentru care este considerata de hindusi o planta sacra. Copacul este cultivat in general langa templele lui Shiva, fiind o reprezentare a zeului Naga, regele cobra.

 

Adela Teban

 

Porumbelul cu coroana-Crowned pigeon

Porumbeii in general sunt pasari comune, de talie mica, din familia Columbidae. Exista insa in Noua Guinee si in cateva insule din Indonezia o specie de porumbel mai deosebita. Este putin cunoscut, rar si considerat cel mai frumos din familia sa.

Porumbelul cu coroana (Goura scheepmakeri) este o pasare exotica de culoare albastra mult mai mare ca un porumbel obisnuit, fiind de marimea unei gaini sau poate creste pana la 70 cm. Sunt trei specii de porumbel cu coroana: Goura cristata, G. victoria si G. scheepmakeri. Ultima specie este si cea mai rara, aflata in pragul disparitiei. Mai exista doar cateva exemplare in natura, cele mai multe le gasim in parcuri zoologice.

DSC_3059
Porumbelul cu coroana (Goura scheepmakeri)-Jurong bird park, Singapore

Acesti porumbei traiesc in grupuri mici, aproximativ 10 pasari si se imperecheaza o singura data in viata, fiind printe cele mai fidele pasari. Ritualul de imperechere este foarte elaborat, masculii isi etaleaza creasta si coada in forma de evantai precum paunii si „danseaza” dand din cap si alergand cu aripile deschise in jurul femelei. Interesant este faptul ca desi s-au imperecheat, masculul repeta dansul in fiecare an pentru perechea sa. De asemenea in timpul ritualului, porumbeii isi construiec cuibul. Masculul ii aduce femelei crengute cu care aceasta il va construi singura.

DSC_3066
Porumbelul cu coroana (Goura scheepmakeri)-Jurong bird park, Singapore

Dupa imperechere femela depune un singur ou. Puiul este hranit in primele zile de ambii parinti cu lapte , nu este lapte ca cel al mamiferelor dar se aseamana, este un lichid pe baza de lactoza produs in stomac pe care il regurgiteaza iar puii se hranesc cu el direct din ciocul parintelui. Dupa 3 luni puiul paraseste cuibul fiind capabil sa se hraneasca singur cu fructe, nuci si insecte.

In salbaticie aceste pasari stau mai mult pe sol, langa tufisuri la umbra. Din pacate in mediul lor natural le vom gasi tot mai rar din cauza braconajului, porumbeii fiind vanati pentru pene si carne.

DSC_3067
Porumbelul cu coroana (Goura scheepmakeri)-Jurong bird park, Singapore

Porumbelul cu coroana, cel mai frumos dintre porumbei, a devenit o raritate, o specie pe cale de disparitie cu greu protejata de lege.

 

Adela Teban

 

 

Cafea Kopi Luwak

Cea mai cunoscuta bautura energizanta la nivel mondial este cafeaua. Ea se prepara din semintele arborelui de cafea (Caffea arabica) care se gasesc doua la numar in fructul acestuia. Fructul este o drupa rosie de marimea unei cirese.

Interesant este faptul ca din aceeasi planta se poate face atat cafeaua simpla arhicunoscuta care este la indemana oricui cat si cea mai scumpa si rara cafea din lume, cafeaua Kopi Luwak sau „cafeaua pisicii”.

DSC_3576
Arborele de cafea (Caffea arabica)
DSC_3580
Fructul arborelui de cafea

Arborele de cafea creste in zone tropicale si subtropicale unde vom gasi de asemenea un animal mai putin cunoscut care indrageste aceasta planta. Este vorba despre zibeta asiatica (Paradoxurus hermaphroditus), un mamifer nocturn din familia Viverridae, de talie medie, culoare maronie si pete albe pe fata. Aceste animal este numit de localnici luwak, iar cu ajutorul lui se poate obtine cel mai sofisticat sortiment de cafea.

DSC_3842
Zibeta asiatica-luwak (Paradoxurus hermaphroditus)

DSC_3565

DSC_3840

Aceasta cafea a aparut cand localnicii asiatici au observat ca zibeta se hraneste doar cu fructele cele mai rosii, cele mai coapte si sanatoase, iar in excrementele sale au gasit aceste boabe nedigerate complet, mai degraba transformate.

DSC_3590.JPG

In tubul digestiv al animalului sub actiunea unor enzime (proteaze) anumite proteine din fruct sunt distruse, astfel dispare aroma amara pe care o are cafeaua obisnuita. Dupa ce sunt eliminate, in excremente boaba de cafea este inca protejata de o membrana pe care culegatorii o curata. Boabele se spala, se lasa la uscat apoi se prajesc.

DSC_3569.JPG

Odata prajita cafeaua se macina si se prepara bautura in mod obisnuit. Gustul cafelei Kopi Luwak este mai fin, usor caramelizat, dar taria cafelei este la fel cu una obisnuita. Pe an se produc doar cateva tone din aceasta cafea deoarece zibeta asiatica este un animal din ce in ce mai rar.

DSC_3588.JPG

Pe langa gustul special, raritatea boabelor ii ridica pretul, aceasta bautura devenind o delicatesa si implicit cea mai scumpa cafea din lume.

Adela Teban

Flamingo si ibisul-tinuturile umede

In tinuturile umede, tropicale, traiesc doua tipuri de pasari mai deosebite: flamingo si ibisul. Flamingo este o pasare cunoscuta pentru culoarea penajului sau. Frumusetea penelor si eleganta pasarii au fost apreciate din vremuri indepartate. Egiptenii venerau aceasta pasare, considerand-o intruchiparea vie a zeului Ra.

Pasarea flamingo face parte din familia Phoenicopteridae care cuprinde doar 5 specii. Ele traiesc pe langa lacuri, lagune si mlastini tropicale formand colonii de sute sau chiar mii de pasari. Din pacate aceste colonii le vedem tot mai rar in salbaticie, numarul exemplarelor fiind in scadere din cauza poluarii.

1
Flamingo (Phoenicopterus ruber)-Jurong bird park, Singapore

Cel mai interesant lucru la flamingo este culoarea roz, dar putini cunosc faptul ca aceste pasari nu se nasc asa. La nastere puiul are penajul alb spre gri, abia dupa un an capata culoarea roz datorita beta-carotenului din alimentatie. Acestea se hranesc cu alge, moluste si crustacei rosii, iar cu cat culoarea este mai intensa cu atat este pasarea mai sanatoasa. De asemenea puii au un regim alimentar special, ei fiind hraniti cu un fel de lapte produs de ambii parinti, dar nu mai mult de 10-12 zile dupa care puiul paraseste cuibul alaturandu-se unei colonii formata doar din pui grijiti de cativa adulti pana la 2 luni cand sunt capabili sa se hraneasca singuri. Modul de hranire al adultiilor este diferit fata de celelalte pasari, datorita ciocului incovoiat si lamelar acestea au capacitatea sa rascoleasca namolul si sa filtreze apa, astfel in cioc vor ramane doar crustaceii si algele care urmeaza sa fie mancate.

9

10

Flamingo are si un comportament aparte, dandu-le batai de cap cercetatorilor care abia de curand au descoperit de ce petrec ore in sir stand intr-un picior. Se presupune ca au un mecanism de termoreglare mai special, avand doar jumatate de corp activ, cealalta jumatate fiind intr-o stare de „amortire”, astfel pasarea reuseste sa-si pastreze temperatura corpului in limite optime.

2

Numarul acestor pasari este in scadere, actual mai multe pasari se afla in captivitate decat in mediul natural. Se imperecheaza rar, aproximativ odata la 6 ani, este o pasare destul de fidela, si depune doar un ou. Un alt aspect mai putin cunoscut este ca flamingo traieste mai mult in captivitate decat in salbaticie, fiind o pasare longeviva ajunge chiar la 30 de ani.

3
Flamingo (Phoenicopterus ruber)-Jurong bird park, Singapore

O alta pasare rosie, tropicala, mai putin cunoscuta dar la fel de spectaculoasa ca si flamingo este ibisul, din familia Threskiornithinae. Desi face parte din alt grup de pasari are multe asemanari cu flamingo. Traieste in zone tropicale de mlastina sau pe langa lacuri, formeaza colonii mari si se hraneste cu crustacei rosii, moluste sau insecte. Culoarea este mai pronuntata comparativ cu flamingo, fiind de un rosu mai intens.

Curios este faptul ca si aceasta pasare apare insemnata in scrierile egiptene. Ibisul isi facea aparitia odata cu inundatiile provocate de Nil si era asociat cu zeul Thot, reprezentat in hieroglife ca un barbat cu cap de ibis.

4
Ibisul rosu (Eudocimus ruber)-Jurong bird park, Singapore

5

Pe langa asemanarile cu flamingo acesta se si deosebeste de el in anumite aspecte: femela depune 2-4 oua si hraneste puii singura aproximativ 3 saptamani in cuiburi construite in copaci. Ziua se hranesc la sol, iar noaptea stau in copaci ferindu-se astfel de posibili pradatori. Ibisul este si el o pasare longeviva, traind aproximativ 20 de ani in captivitate si cativa ani mai putini in mediul natural.

Numarul exemplarelor de ibis este de asemenea in declin datorita pierderii habitatului natural in urma activitatilor omului, dar din fericire aceasta specie nu este inca in pericol.

7

6
Ibisul rosu (Eudocimus ruber)-Jurong bird park, Singapore

 

Adela Teban

 

Orhidee-o poveste despre frumos

Printre cele mai cunoscute flori in intreaga lume sunt orhideele, fiind apreciate in special pentru frumusetea lor. Florile din familia Orhidaceae sunt raspandite in toata lumea atat in climatul temperat cat si tropical. Majoritatea sunt specii salbatice, care prezinta un grad ridicat de hibridizare naturala, spontana, caracter care le ajuta sa evolueze rapid, numarul speciilor fiind in crestere. Actual se cunosc peste 19.000 de specii, dintre care foarte multe sunt cultivate pentru diferite scopuri. Pe langa valoarea ornamentala pe care o au, orhideele poseda si alte proprietati.

0start
Phalaenopsis spp.- Garden by the bay, Singapore

Desi varietatea lor este uriasa, doar o singura specie este folosita in scop alimentar: vanilia (Vanilla planifolia). Vanilia este originara din Mexic, traind in padurile tropicale. Dupa ce planta este polenizata, ovarul se supune unui proces de fermentatie, formandu-se astfel esenta de vanilie. Un alt aspect mai putin cunoscut este ca vanilia, pe langa gustul placut are si un efect afrodisiac.

 

Unele specii nu sunt insa foarte placute. Orhideele polenizate de muste, ne tin la distanta de ele, avand un miros extrem de neplacut, semanand cu un cadavru si nu cu o floare. De asemenea exista specii medicinale, cum ar fi Orchis militaris folosita in special in China, dar si in Europa inca din evul mediu.

5

4

3
Phalaenopsis spp. – Garden of the bay, Singapore

Printre cele mai speciale au depasit adevarate recorduri cum ar fi floarea de Eulophia care are o inaltime de 3m sau Paphiopedilum 1,5m . De asemenea capsula orhideelor poate contine intre 1,5 si 2 milioane de seminte, astfel se poate afirma ca semintele a doua generatii de plante ar putea umple jumatate de pamant cu orhidee, daca toate semintele ar germina. Din pacate foarte putine supravietuiesc, dezvoltand noi plante.

2
Paphiopedilum spp.-Garden by the bay, Singapore

Cele mai multe sunt insa apreciate pentru valoarea ornamentala pe care ne-o ofera. Specii din genul Phalaenopsis se gasesc cel mai des in ghivecele noastre. Pentru frumusetea lor speciile genului Cattleya au fost considerate embleme nationale cum ar fi: C.labiata in Brazilia, C.trianae in Columbia, C.skinneri in Costa Rica si C.mossiae in Venezuela, de asemenea un hibrid natural al speciei Vanda tessellata a devenit floare nationala pentru Singapore, denumita „Vanda Miss Joaquim”.

 

 

Sa nu uitam de orhideele din Romania. Exista si la noi in tara orhidee spontane; in etajul montan si submontan, pe pajisti vom gasii exemplare cum ar fi Orchis maculata, Nigritella rubra (sangele voinicului) sau Cypripedium calceolus (papucul doamnei) protejate de lege fiind din ce in ce mai rare. Speciile din Romania sunt mai mici, dar extrem de parfumate.

11698567_484559638371070_6495032116555971851_n
Orchis maculata-Belis, Romania

Aceasta prezentare a orhideelor este sumara, subiectul merita tratat mult mai in detaliu, dar cu acest prim articol sper sa trezesc curiozitatea iubitorilor de natura si de frumos si va invit la o lectura mai aprofundata despre acest capitol din lumea florilor.

 

Adela Teban